LABYRINTH - FIRST TASTE

INXS - Taste It
Asculta mai multe audio Muzica »


Cum e gustul iubirii? Greu de definit, nu-i asa? Deoarece pentru fiecare inseamna altceva. Poate fi amar ca ghimbirul, acrisor ca lamaia, dulce ca o prajitura cu frisca. In nenumarate tonuri de dulce-acru, amarui-sarat. Complex, la fel ca si sentimentul. Ce norocosi suntem! Pentru ca gurile si inimile noastre lucreaza la fel. SIMT gustul. O capsuna nu se gusta niciodata doar cu gura. Ea doar ii preia aroma fizica, dulceata si parfumul. Miezul devine proprietatea inimii...care il descompune in particule nefiresc de delicioase...O invazie de placere! Un duet perfect intre simturi. De aceea gustul sarutului iti imbratiseaza in aceeasi masura buzele, limba si sangele, inima.....Sa vedem ce spune Hafgan...


Tic-toc....Tic-toc...Pendula veche de pe perete marca fiecare secunda cu un sunet metalic. Ora 19:00. Si liniste in camera lui Hafgan! Doar susurul calm al apei de la dus tinea isonul pendulei. In baie, Hafgan se lasase prada cascadei calde, care ii curgea in voie pe spate. Inchisese ochii si respira adanc. Statea sprijinit cu mana dreapta de peretele rece, cu muschii incordati. Isi incrunta sprancenele negre, frumos arcuite si dechise ochii. Se intoarse ca sa inchida robinetul. Apa ii mangaia acum pectoralii, gatul si fata. Parea un zeu al naturii, proaspat intors dintr-o lunga calatorie inot. Inchise apa si se infasura cu prosopul. Parul i se culcase cuminte, mai brunet ca niciodata. Isi privi fata in treacat, in oglinda usor aburita. Isi stranse buzele intr-o expresie de nemultumire.
Camera parea rece, straina. Hafgan isi aprinse o tigara si deschise geamul. Afara, in ciuda lunii februarie, care in Novgorod era de obicei extrem de geroasa, abia adia vantul. Si asa fusese toata saptamana. Exagerat de cald, chiar si 13 grade. Rusul se indrepta spre dulap si isi scoase costumul. Se aseza pe scaunul de langa fereastra si privi cerul. O tesatura fina de stele acoperise intunericul. Undeva acolo era si mama sa, privindu-l cu ochi blajini. "Mama, cat de bine ar fi fost sa te am azi aici...". Ciocolata din ochii sai se topi intr-o lacrima, care-i brazda obrazul drept. Si-o sterse grabit. Apoi isi muta privirea spre pendula care anunta inca o secunda...si inca una...19:25...Degetele lui lungi scapara restul tigarii in scrumiera si ridicara camasa alba. Apoi pantalonii. Cravata rosie de satin ii inconjura gatul. Se pieptana putin, lasandu-si parul sa se aseze natural, dupa propria vointa. Intr-un final, sacoul. Sigur pe sine, acum ca termina cu imbracatul, Hafgan se privi in oglinda. Eleganta stofei negre, indrazneala din rosul crud sau poate suvitele ravasite ii conturara un zambet pe fata. "Ce mai soldat!", gandi amuzat. "Daca m-ar vedea fraierii din cazarma, ar incepe sigur cu glume proaste. Ii si aud....Buna, frumosule!Cu ce ocazie pe aici?Fa o pirueta....Nebuni, ce sa le ceri!". Isi lua paltonul din cuier si iesi. "Tata n-a putut nici macar azi sa-si ia concediu. De parca unicul sau fiu nici nu implineste douazeci de ani. Crede ca urarile la telefon ma incalzesc cu ceva?...Gata, calmeaza-te...Mergi la bal si trebuie sa fii intr-o dispozitie buna. Poate visul tau stupid devine adevarat." Si isi aminti de fata cu parul lung, brunet si cret. Apoi iesi, fredonand in minte valsul pe care isi imaginase ca danseaza.

La 19:40 intra deja in parcul Valdaysky. Se aseza pe a doua banca, asa cum i se spusese in scrisoare. Isi aprinse o tigara. Trase puternic, apoi sufla fumul sub forma de rotocoale. Gustul de tutun prajit ii invada gura. Timpul trecea parca mai incet. Savura tigara, intens si lent. Privi la ceas...Era deja 19:55. "Hai ca nu mai am mult! Frate, n-am avut emotii asa mari....niciodata!". Rase, gandindu-se ca ajunsese sa vorbeasca singur. Dar ceva il impietri...In gura lui exploda un gust atat de special, cum nu mai simtise vreodata. Arome atat de variate, cunoscute sau pe care nu le mai gustase vreodata...cafea amaruie, ciocolata cu lapte, cirese, lamai, capsuni, sirop de artar, rodii, zahar brun, ananas, bere, portocale rosii, ghimbir, piper, ardei iute, ceva care semana cu fructul pasiunii, dar mult mai patrunzator,tutun proaspat prajit, din nou ciocolata, dar alba, si sute de alte gusturi, combinate intr-un imens si incredibil colaj care ii invada papilele. Dar il simtea si in sange, in piept, in maini, in creier. Era ca si cum gustul facea parte din corp. Explozia aromata parea sa se apropie de final. Gustul dulce al unor buze de femeie ii ramase lui Hafgan in gura. Se terminase! Totusi, in ureche auzi clar soapte.."Nu pot sa gust alta ciocolata decat cea din ochii tai...Te iubesc, pentru totdeauna!". In spatele sau simti pe cineva si se intoarse, convins ca o va vedea acolo. Inchise si deschise iar ochii, crezand ca viseaza. Ceea ce totusi nu se intampla. In fata sa statea cuminte o fetita, cam de 7 ani, micuta si foarte draguta. Avea un chip de inger, cu bucle aurii care ii inconjurau delicat obrajorii rosii. Parea o sculptura de marmura, atat era de frumoasa. Ochii ii avea caprui-aurii, stralucitori in intunericul serii. Purta o fusta albastra si o bluza aurie, cu maneci lungi. Se apropie de Hafgan. "Buna seara, domnule soldat! Sunt insotitoarea dumneavoastra. O sa va duc la bal, sa dansati! Haideti!". Hafgan ii zambi, impresionat de candoarea fetitei. Aceasta isi strecura degetelele albe si fine printre cele lungi ale lui Hafgan. Apoi il trase dupa ea, hotarat, catre cel mai apropiat copac, un tei inca desfrunzit. Hafgan o urma inconstient, imblanzit de frumusetea celei mici. Fata ciocani cu cealalta manuta scoarta dura a copacului si striga, cu voce limpede: "Vin cu gustul!". Hafgan isi simti ochii grei, se cufunda in intuneric. Picioarele parca ii pluteau pe un nor. Nu intelegea de ce disparuse parcul, unde era fetita. Zbura spre ceva nou....

Gust din viata in fiecare zi. Si are mereu aroma de cafea si ciocolata. Odata amara, odata dulce. Dar mereu extraordinar de delicioasa. Ma intreb ce voi servi maine...Poate ma vei ajuta sa gust si altceva. Capsuni, de exemplu.