Geri Haliwell - Calling
Asculta mai multe audio Muzica »
Un Do..ce poate face un singur Do pentru noi?Nimic...nu singur...dar cu inca un Do, poate si un Mi, un diez, un bemol, cateva tonuri, armonii, game...face totul!Muzica este drogul dulce zilnic, care iti umple fiecare coltisor cu un vis. Iar din clapele unui pian sau corzile unei viori izvoraste in orice moment viata. Nu avem nevoie nici de elixirul nemuririi, nici de apa vie...doar muzica si traim...liniste, acum...Ingria isi cere drepturile...
Timpul trecuse extraordinar de repede. De parca cineva furase zilele si le ascunsese pe fundul oceanului, printre corali. Cert era ca ziua de 24 februarie sosise. Ingria implinea 20 de ani. Pentru prima data in viata, se trezi imbratisata de razele soarelui. Lumina aurie o saruta pe obraz, o mangaie pe parul cret, ii atinse mainile delicate. Deschise ochii mari, negri ca noaptea. Si se uita pe fereastra, cu o expresie uimita. "Soare in Londra? Ce vis frumos...Pacat ca nu e adevarat..". Inchise ochii la loc, gata sa adoarma din nou. Dar usa scartai scurt, iar vocea matusii Alice sparse linistea matinala..." Ce face sarbatorita mea? La multi ani, scumpo! Sa fii sanatoasa si fericita si sa ai parte numai de bine..Inca dormi? Hai sus, e ziua ta..trebuie sa te pregatesti...Ai douazeci de ani!!!"...."Poftim? Azi e ziua mea....Doamne, cand au trecut saptamanile...e 24 februarie, nu-i asa?"..."Da, draga mea. Aniversarea ta...si balul acela la care ai zis ca nu poti lipsi...apropo de asta, esti sigura ca nu vrei sa-ti sarbatoresti ziua acasa...chiar vrei sa mergi la bal?"..."Da, matusa. Este singurul cadou pe care mi-l doresc...te rog, nu te supara ca te las singura...dar imi doresc enorm sa particip la acest eveniment."..."Ingria, nu m-am suparat nici macar un moment...este alegerea ta...de fapt, ar trebui sa stai mai mult printre tinerii de varsta ta...asa ca e foarte bine..abia astept sa te vad imbracata in rochia aia minunata.."..."Multumesc, matusica! Nu stiu ce m-as face fara tine!"..."Acum trezeste-te, imbraca-te si hai sa mananci...ti-am pregatit si desertul tau preferat, tiramisu cu fructe de padure...te astept in bucatarie!".."Bine, matusa, vin acum!"
Ingria ramase pironita pe pat, cu ochii spre peisajul de afara...totul era asa de cald, de viu...soarele dogorea pe un cer albastru, senin. O zi de nastere absolut minunata! Se privi apoi in oglinda. Avea nevoie de un dus, niste mancare si multa rabdare pentru a-si aranja parul ciufulit, pentru a se machia..."Of, macar de as avea parte de dansul pe care mi-l doresc...". Nu uitase imaginea baiatului care o purta in pasi de vals prin sala balului...chipul lui, cu ochii de ciocolata...
Orele trecura precum minutele. Era 19:30 si Ingria inca isi mai aranja o suvita rebela. Era minunata in rochia ei rosie lunga, cu spatele de marmura gol. Isi indreptase parul si il prinsese intr-un coc elegant, lasandu-si ceafa alba libera. Ochii negri erau frumos conturati cu negru, iar buzele se lasasera imbatate de rosu. Arata cel putin ca un inger, dar era un diavol ispititor. La gat ii atarna medalionul de la parintii ei, sarpele muscand din harpa. Aurul alb si rece stralucea in lumina camerei. Se uita pentru ultima data in oglinda, isi lua bolero-ul visiniu din dulap si iesi. Matusa Alice nu-si putu retine lacrimile de fericire. "Esti frumoasa, foarte frumoasa....semeni atat de mult cu mama ta...Ingria, ai grija de tine si distreaza-te...te iubesc, draga mea! La multi ani inca o data.."
"Am douazeci de ani...e incredibil cat de repede am crescut...ce sentiment de goliciune, de vid...lipsesc mama si tata, sa ma vada....of, macar stiu ca ma privesc de sus...va iubesc pe amandoi!"
Ingria se indrepta spre Hyde Park, cel mai apropiat de casa ei....instructiunile cel putin ciudate o mirasera la inceput...acum i se pareau intrigante, misterioase...chiar inedite. Intra in parc, pe o alee marginita de plante inalte si mladioase. Se aseza pe a doua banca si astepta. Statea in racoarea noptii, usor imbatata de parfumul trandafirilor. Inchise ochii si inspira profund. Luna rasarise deja, plina si rece. Lumina ei stralucea pe aleile intunecate. Ingria se uita la ceas...19:55...inca cinci minute....si deodata auzi ceva....un sunet, o melodie...erau corzile unei harpe, care cantau atat de frumos...muzica divina...se ridica de pe banca si privi spre centrul parcului...nu erau nici lumini, nu se auzeau voci...deci nu era vreun concert. Totusi, muzica aceea minunata continua...Dintr-o data, in loc de note de harpa, Ingria auzi o voce masculina, foarte melodioasa, spunand..."nu conteaza nimic, doar tu...te iubesc..". Tresari de parca i-ar fi amintit de cineva. O mana ii atinse umarul. Ingria se sperie si se intoarse..."Buna seara, am venit sa va conduc la bal...". Un barbat scund si batran, cu parul alb si imbracat intr-un costum albastru, cu cravata aurie zambea blajin. Avea ochii caprui-aurii, atat de stralucitori, incat parca reflectau lumina. Parea a fi un fel de valet. "Domnisoara, va simtiti bine? Mergem?"..Ingria era inca putin socata de ceea ce auzise...dar spuse un "Da" soptit si il urma pe batran. Acesta se indrepta spre un copac din capatul aleii. "Scuzati-ma, dar cum ajungem la bal?Iesirea din parc este pe partea cealalta..."..."Stati linistita, domnisoara. Stiu ce fac...". Ingria privi spre omuletul carunt, care se opri in fata copacului si rosti trei cuvinte.."Vin cu auzul!". Apoi se facu bezna, iar fata simti cum pamantul se cutremura...
Da, muzica e vie...mereu o poti intelege altfel...iar sunetele care o compun sunt ingeri, zburand spre zenit...prin minte curge raul de idei, prin suflet cel de melodie. Orice ar fi, muzica inalta, muzica te transporta in alte lumi...Ingria este inca pe drum...urmeaza insa destinatia si surprizele ei...
Ador poza! Finally! Vine balul! :)
RăspundețiȘtergere